Definiţii epigramatice

Aparatul

Numit şi sculă, arbitrar,
Când zice "treci la aparat"
Un antrenor sau un căprar...
Şi prostul, soaţei, când e beat!

Bioenergoterapeutul

Ştim că vindecă pe-oricine,
Dar mai rar din omenie,
Exceptându-se pe sine -
Cronic în... şarlatanie!

Beţivul (înaintea morţii)

Cel mai bun în meserie,
Băutor ca mine, rar,
Cu docenţă în tărie,
Pentru Rai optez – crâşmar!

Catalepsia ( porcină)

Când am vrut o-mbucătură
Din purcelul bucălat,
A fugit, cu măru-n gură…
(Fructu’ l-am recuperat!)

Damblaua (amicului X)

Treabă mai având la ţară –
Pe un gard de dat vopseaua,
Când s-ajute-l rog să sară,
Îl apucă, brusc… damblaua.

Epigramistul

Când poezia-i pare-o dramă

Şi scrie proză fără pap,

El, tragic, îşi ia lumea-n cap,

Spre-a bate câmpii,-n... epigramă!

Logoreea (candidatului)

E-o gură spartă, fără creier;
Discursu-i fără de măsură -
Intermitent ca la un greier;
Propun să-i dăm un cap... în gură!

Orgoliul

În al vieţii epilog,
Cu succesul ei părelnic,

Vreau un falnic necrolog
Şi chiar primul... în pomelnic!

Porcarul

E-un răsfăţat al sorţii, care
Păzeşte porcii în "infern"
Şi-ar merita retrogradare,
Din parlament, pe la... guvern!

Poporul

Dogmatic judecă şi-i, frate,
Paradoxal – da-şi zice "blând";
Megacefal – gândeşte-având,
Pragmatic, viitoru-n... spate!