DIN LUMEA EPIGRAMEI

Ghiocelul schimbă calimera în mijlocul iernii

Deschid pagina cu o „găselniţă” din lumea epigramei.

O parte din cei ce mișună pe Fb știu deja despre concursul

„Romeo si Julieta la Mizil - RIDENDO CASTIGAT MORES”, organizat şi promovat, cu tragere de inimă, de profesorul Laurenţiu Bădicioiu.

Ei bine, rezultatele concursului (ed. a VI-a) s-au publicat, online, duminică, 27-01-2013.

Pe 24-01-2013, fiind invitat la festivităţi, unul din concurenţii la secţiunea „Epigramă”, Grigore Chitul, un epigramist de forţă de altfel, a publicat pe un cunoscut sait de literatură cele patru epigrame cu care a concurat:

*****

[„Chitul Grigore
2013-01-24  

Tema : „ Mizilul ”

1.Shakespeare in Love

În gară la Mizil, revăd sceneta
Cu Tanţa, aşteptându-l cu mult zel
Sub clar de lună, ca şi Julieta,
Pe-al său Romeo – recte pe… Costel!

Tema liberă

1. De Moş Nicolae

Împins de nostalgii şi de regrete
Azi, la o vârstă, pot să zic, matură,
M-am dus şi m-am uitat atent în ghete,
Şi am găsit… în talpă o spărtură !

2. Ignatul conform cerinţelor U.E.

Mă-nvârt de-o oră ca un titirez,
Călare pe un porc enorm, afară,
Tot încercând subtil să-l asomez
Cu… un cuţit înfipt în jugulară!

3. Unui scriitor lipsit de talent, prezent mereu pe aleea clasicilor

Sub pom, în parc, o mulţumire are,
Căci stând în rând cu marii scriitori,
Indiferent de har şi de valoare,
Măcar sunt murdăriţi de-aceleaşi ciori!”]

*****

Până aici nimic anormal – nu comentez calitatea epigramelor.

A doua zi, pe 25-01-2013 (prima zi de festivităţi), unul din comentariile de pe saitul cu pricina era următorul:

titlul comentariului: „scrâșnet în preambul”, autor Laurenţiu Orăşanu, (Calimero, Ghiocel). Iată comentariul:

*****

[„Nu cad pradă entuziasmului ante-comentatorilor. Și asta cunoscând și recunoscând valoarea epigramistului Grigore Chitul. Așteptam mai mult.

La prima - am mai zis, temă-temă, dar cu ce ne alegem? Paralelism? Costel nu e chiar Romeo. Și Mizilul nu e Ciulnița, oricum, nu e pe aceeași magistrală feroviară. Nu va intra decât în volumul cu mizilisme, cine și când l-o publica. Concluzie: efemeră, locală.

Moș Nicolae mă duce cu gândul la ceea ce îmi spunea Cornel: mergem pe surpriză, poantele-expresii sunt prea uzate. Aici surpriză e, dar am putea zice: So what? O gaură în talpă? Trebuia să îmbătrânești pentru a constata asta?

Ignatul - o constatare a unei reguli deja vechi, impusă de UE (chiar dacă nerespectată, so to speak). Constatare la Grigore? La un concurs?

La scriitorul din parc, ideea e bună și poanta e servită bine. Dar, și aceasta, ca și celelalte trei, e deservită de un preambul scrâșnit în primele trei versuri.

Concluzie: nu știu la ce i-ar servi autorului comentariul FAINE.
Calimero”]

*****

Dilema oricui este următoarea: ori onorabilul comentator, dintr-un exces de zel, a postat un comentariu defavorabil înainte de a şti premianţii ori distinsul juriu habar nu are ce-i aia epigramă şi cu ce se mănâncă – din moment ce concurentul a obţinut locul al II-lea. Putem, de asemenea, să suspectăm subiectivitatea (normală) sau partitismul distinsului juriu. De ce, însă, tocmai un concurent din Bistriţa şi nu unul din - de exemplu, aleatoriu – Călăraşi, Sidney sau Cuca Măcăii?!

Iată şi componenţa juriului: George Corbu (preşedinte UER), Nicusor Constantinescu, Corneliu Berbente, Corneliu Leu, Mihai Morar – pe unii dintre distinşii componenţi cunoscându-i ca epigramişti „profesionişti”.

Eu unul nu comentez pro sau contra - unuia sau altora.

Vă las pe domniile voastre să o faceţi… sau nu!